Odată cu încălzirea vremii, șantierele de construcții iau amploare, fie că este vorba despre proiecte de construcții de poduri, pasaje, blocuri de locuit sau case, fie de lucrări de reabilitare a clădirilor existente.

Munca în domeniul construcțiilor îi expune pe lucrători la o mare varietate de pericole și riscuri care pot duce la producerea de vătămări corporale, îmbolnăviri profesionale sau chiar la accidente grave. Principalele riscuri sunt:

•      căderea lucrătorului de la mare înălțime

•      accidentele provocate de manevrarea unui utilaj

•      electrocutarea lucrătorului

•      accidentarea în timpul efectuării unei săpături

•      afecțiunile dorsale, provocate de manipularea unor materiale grele

•      afectarea auzului, cauzată de zgomotul puternic

Surprinderea muncitorilor de surparea malurilor de pământ în șanțurile săpate pentru lucrările edilitare este una din cele mai frecvente cauze ale accidentelor de muncă din acest domeniu. 

Riscurile de accidentare  sunt amplificate, pe perioada de derulare a lucrărilor, ca urmare a existenței modificărilor privind natura solului, a variației condițiilor climatice pe perioada lucrărilor, a interacțiunii cu celelalte activități din cadrul sau din apropierea zonei.

Principalele măsuri pentru reducerea accidentelor de muncă sunt:

1. Pentru evitarea  riscurilor  trebuie luate măsuri încă din etapa de proiectare a traseului săpăturii. Studiul geotehnic și informarea asupra altor lucrări mai vechi pot duce la stabilirea unor zone de risc ridicat de surpare ce vor necesita impunerea unei protecții mai ridicate. În funcție de rezultatele acestei analize se va stabili tipul de protecție.

2. Este esențială realizarea unei instruiri adecvate a lucrătorilor referitor la tehnologiile de consolidare a malurilor, a modului de utilizare a consolidărilor și a modului de acțiune a lucrătorilor aflați in zonele cu risc specific de surpare de malurilor. Fiecare lucrare se confruntă cu probleme diferite și  pot apărea situații neașteptate, din acest motiv trebuie luat în calcul orice risc. De asemenea, manipularea și montarea sprijinirilor trebuie să fie făcută conform normelor de protecție. Necorelarea dimensiunilor sprijinirilor în funcție de tipul de lucrare efectuată, dimensiunile săpăturii (lungime, lățime, adâncime) și tipul solului poate duce la accidente, uneori grave.

3. Verificarea utilizării și funcționării corespunzătoare a echipamentelor de muncă puse la dispoziția lucrătorilor este un alt aspect important. Respectarea distanțelor de depozitare a pământului provenit din săpături, a altor materialelor grele și a staționării utilajelor pe marginea săpăturii este necesară pentru evitarea surpării malurilor. În zonele în care se execută săpături  se vor prevedea obligatoriu semne de marcaj, parapeți de protecție, iluminat pe timp de noapte, împrejmuiri, balustrade, panouri pentru deplasarea lucrătorilor, vehiculelor și utilajelor. Pentru accesul lucrătorilor în zona de săpături trebuie amenajate locuri speciale de intrare-ieșire prevăzute cu scări fixe. De asemenea, lucrătorii  trebuie să utilizeze echipamentul individual și casca de protecție.

4. Prezența apei în pânza freatică, reprezintă de asemenea un factor de risc care poate duce la surparea pământului. Din acest motiv este recomandată desecarea solului cu scopul de a epuiza apele subterane.

În vederea asigurării condițiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligația să elaboreze instrucțiuni proprii, conform prevederilor Legii nr. 319/2006 și a normelor metodologice H.G. nr.1425/2006, ținând seama de particularitățile activităților şi ale locurilor de muncă.

Conform cerințelor legale, angajatorul trebuie să ia măsuri astfel încât lucrătorii să primească toate informațiile necesare privind riscurile pentru securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile şi activitățile de prevenire şi protecție atât la nivelul întreprinderii, cât şi la nivelul fiecărui post de lucru,  concretizate sub forma de informații şi instrucțiuni specifice locului de muncă.

                                 

 

Luminița Elena Nemeș                                                        

Inspector șef       

 

Mariana Pop

Consilier CCRP