- Anunț privind abrogarea legii Dialogului Social nr.62/2011 de art.189 din legea Dialogului Social nr.367/2022 care a intrat în vigoare la data de 22 decembrie 2022. În conformitate cu...
- # Cunoaștețidrepturile PLIANT MUNCESTE LEGAL! CUNOASTE-TI DREPTURILE Pentru informarea cetatenilor romani care opteaza sa lucreze ca ingrijitori...
Modificările aduse Codului Muncii prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.117/2021
Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat: ”Consecinţele muncii nedeclarate și subdeclarate se reflectă negativ atât asupra salariatului în privința drepturilor aferente contribuțiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecințe directe asupra acumulării vechimii în muncă și a cuantumului pensiei acestuia, cât și în economie prin distorsionarea mediului concurenţial. Astfel, angajatorii care utilizează munca nedeclarată sau subdeclarată au mai puţine obligaţii financiare aflându-se, prin urmare, în concurenţă neloială cu acei angajatori care folosesc toate tipurile de resurse şi depun eforturi reale pentru respectarea obligaţiilor legale ce le revin.”
Depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Inspecţiei Muncii. În primele 9 luni ale anului 2021, inspectorii de muncă au efectuat 50.060 de controale care au vizat identificarea și combaterea muncii nedeclarate, ca urmare a cărora au fost aplicate amenzi în valoare de 70.500.000 lei. Din cele 4.937 persoane identificate prestând muncă nedeclarată, 3.357 nu dețineau contract individual de muncă în formă scrisă, 1.021 nu aveau contract individual de muncă transmis în Revisal, 160 prestau activitate având contractul de muncă suspendat, iar 399 prestau activitate în afara programului de lucru din contractul de muncă cu timp parțial.
Definirea muncii nedeclarate, concept consacrat sub sintagma ”muncă la negru”, prin extinderea definiției la situațiile multiple care corespund acestei încadrări, precum și creșterea semnificativă a valorii amenzii au condus la o diminuare a fenomenului muncii nedeclarate, însă au generat un alt fenomen, la fel de negativ, cunoscut ca ”muncă la gri”, pe care l-am definit ca ”muncă subdeclarată” și care tinde să capete noi forme de manifestare și să se extindă în tot mai multe sectoare de activitate economică. Această practică constă nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract de muncă cu timp parțial, ci și în acordarea, de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidențiat în documentele financiar-contabile, așa numitul salariu în mână, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea primită efectiv de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci și afectarea salariatului în ceea ce privește drepturile aferente contribuțiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecințe directe asupra acumulării vechimii în muncă și a cuantumului pensiei acestuia.
Această stare de fapt a impus reglementarea sub aspect legislativ a conceptului de ,,muncă la gri” în sensul definirii acesteia ca noțiune juridică de ”muncă subdeclarată” și, totodată, sancționarea practicării acestui fenomen în scopul de a-l descuraja: ”În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.”
”La Inspecția Muncii suntem conștienți de responsabilitatea socială care ne revine în calitate de autoritate de control care promovează relații de muncă corecte și echitabile pentru toți factorii implicați în piața muncii și combatem acest fenomen al muncii nedeclarate și subdeclarate prin toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție. Suntem în plină Campanie Naţională în vederea reducerii incidenței muncii nedeclarate și subdeclarate la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea domeniile de activitate: construcții, fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase, protecție și pază depozite, service/spălătorii, comerț și lanțuri de aprovizionare, notariate, birori de avocatură și birouri de arhitectură, care se va desfășura până în data de 17 decembrie 2021. În dorința noastră de a acționa preventiv și de a-i informa de angajatori asupra responsabilităților pe care le au, începând cu 30.08.2021, inspectoratele teritoriale de muncă au transmis angajatorilor care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate un număr de 34.181 de scrisori de informare a acestora cu privire la faptul că, în viitorul apropiat, pot fi vizați pentru efectuarea unui control precum și cu privire la principalele reglementări în domeniul relațiilor de muncă pe care trebuie să le respecte.” declară Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat.
Totodată, pe fondul existenței unei situații socio-economice dificile generată de pandemie, ce s-a resimțit profund atât de către angajatori dar și de către salariați, mecanismul juridic reglementat în prezent în Codul Muncii referitor la plata cu întârziere a drepturilor salariale este unul complex și anevoios, ce implică promovarea unor procese în justiție, astfel că s-a impus crearea unei reglementări de natură a asigura protecția socială a salariaților în concordanță cu principiile ce guvernează raporturile de muncă. În acest sens, am susținut propunerea care a fost adoptată privind sancționarea depășirii, cu mai mult de o lună, a termenului stabilit în contractul individual de muncă pentru plata salariului.
De asemenea, tot în contextul situației socio-economice dificile și ca urmare a numeroaselor întâlniri ale inspectorului general de stat cu angajatorii din majoritatea domeniilor de activitate, am propus extinderea termenului de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite, de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a flexibiliza raporturile de muncă prin crearea posibilității compensării muncii suplimentare cu timp liber corespunzător într-o perioadă mai mare de timp. Astfel, a fost adoptată prevederea ca termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere plătite să fie extins de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a evita blocarea desfășurării raporturilor de muncă ale agenților economici și asigurarea desfășurării activității acestora în bune condiții,corelat cu asigurarea protecției salariaților.
Munca nedeclarată/subdeclarată constituie un fenomen răspândit și nociv, din cauza consecinţelor sociale şi economice grave pe care le produce, cu efecte negative pe termen scurt, dar, mai ales, pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială:
- persoana care prestează muncă nedeclarată sau subdeclarată nu are siguranţa plăţii muncii prestate, plata făcându-se în funcţie de bunăvoinţa angajatorului, uneori fiind amânată zile în şir sau chiar luni;
- persoana care prestează muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă este lipsită de protecţie socială, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de prestaţii din asigurările sociale, asigurările de sănătate, asigurările de şomaj, cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale precum şi cele provenite din bugetul consolidat, nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor, nu exercită drepturile colective constituţionale (dreptul la asociere în sindicate şi negocierea contractului colectiv de muncă), nu acumulează vechime în muncă, ceea ce îi va afecta dreptul la pensie;
- persoana lipsită de statutul de angajat legal nu are dreptul la creditare bancară;
- angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta și, de asemenea, nu poate face uz de prerogativa disciplinară;
- fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor.
”Vom propune și vom susține modificări ale legislației muncii ori de câte ori vom constata că realitatea raporturilor de muncă din societate impune acest lucru.” - Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat.
https://www.facebook.com/105076308593727/posts/115811067520251/
A fost publicată Ordonanța de Urgență prin care Codul Muncii a fost modificat cu următoarele prevederi:
-➡️ Definirea și sancționarea ”muncii subdeclarate”: ”În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.”
-➡️ Acordarea unor drepturi salariale nete mai mari decât cele constituite și evidențiate în statele de plată ale salariaților a fost reglementată drept contravenție. Fapta de a acorda un salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată a salariului și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale va fi sancționată cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situație, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei.
- ➡️Redefinirea și sancționarea muncii nedeclarate prin primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă (și nu ”în afara programului de lucru”) stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial. Astfel, primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial va fi sancționată cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 de lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.
-➡️Depășirea, cu mai mult de o lună, a termenului stabilit în contract pentru plata salariului va fi sanctionată: ”Încălcarea de către angajator a obligației prevăzute (...) cu mai mult de o lună de la termenul de plată a salariului stabilit în contractul individual de muncă va fi sancționată cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”.
- ➡️Termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere plătite a fost extins de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a evita blocarea desfășurării raporturilor de muncă ale agenților economici și asigurarea desfășurării activității acestora în bune condiții.
(sursa) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. PARTEA I. Nr. 951 din 5.10.2021