Prin echipament individual de protecţie (EIP)se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.

Toți angajatorii sunt obligați să evalueze riscurile profesionale la locurile de muncă. În urma acestei evaluări se stabilesc riscurile care nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecție colectivă ori prin măsurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii, iar atunci se decide dacă este necesară dotarea cu EIP și tipul acestuia.

Orice echipament individual de protecţie trebuie să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuși la un risc mărit, să corespundă riscurilor existente la locul de muncă, să ia în considerare cerințele ergonomice și sănătatea lucrătorilor și să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă.

Uniformele de lucru obișnuite care nu au rolul de a proteja împotriva unui risc nu reprezintă  echipamente individuale de protecție.

Există o serie de riscuri în fața cărora echipamentul individual de protecție îi protejează pe lucrători. Natura acestor riscuri, întâlnite în condiții de muncă normale, poate fi chimică, fizică, electrică, biologică etc.

Pentru că aceste riscuri nu pot fi evitate prin alte mijloace, purtarea echipamentului individual de protecție este obligatorie, conform reglementărilor în vigoare. Elementele  EIP reprezintă o barieră între aceste riscuri aferente unui anumit mediu de lucru și lucrător.

Alegerea unor echipamente cu design personalizat, pe măsura angajaților și menit să le ofere acestora siguranța optimă și libertate de mișcare, este o măsură de care angajatorii trebuie să țină cont.

În prezent, definirea, clasificarea și modul de utilizare a echipamentelor individuale de protecție  sunt reglementate prin Legea nr. 319/2006 și Hotărârea de Guvern nr.1048/ 2016. 

 

Conform prevederilor stabilite de Legea securității și sănătății în muncă nr 319 / 2006, toți angajatorii sunt obligați să acorde în mod gratuit echipamente individuale de protecție, atunci când riscurile aferente domeniului respectiv de activitate nu pot fi evitate sau limitate prin mijloace  tehnice de protecție colectivă, sau prin măsuri, metode și proceduri privind organizarea muncii. 

H.G.nr.1048/2006 reglementează cerințele minime de sănătate și securitate, privind utilizarea de către angajați a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă și conține o listă orientativă de activități lucrative, în care se poate impune utilizarea echipamentului individual de protecție: lucrări de construcții, lucrări rutiere, lucrări în containere, lucrări în spații înguste, lucrări în cuptoare industriale alimentate cu gaz, lucrări pe șantiere, lucrări în spații de depozitare etc.

Obligativitatea utilizării echipamentului individual de protecție  determină condiții optime de lucru, pentru siguranța și sănătatea angajaților expuși unor factori de risc cu grad ridicat, iar utilizarea unor elemente optime  ale EIP, conform dimensiunilor angajaților și a stării lor de sănătate, contribuie la un randament mai bun, indiferent de domeniul sau mediul în care activează.

 

 

Luminita Elena Nemes

Inspector sef

 

Mariana Pop

Consilier

Compartiment Comunicare si Relatii cu Publicul