Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă - 28 aprilie

ZIUA SSM 28.04.2018

 

  În acest an, Ziua Internaţională a Securităţii și Sănătăţii în Muncă (28 aprilie) și Ziua Mondială împotriva Muncii Copiilor (12 iunie) sunt celebrate printr-o campanie comună, cu titlul „Generația Securitate şi Sănătate” („Generation Health & Safety”). Scopul acestei campanii îl constituie promovarea de acţiuni pentru îmbunătățirea securităţii și sănătăţii lucrătorilor tineri și pentru oprirea muncii copiilor.

Campania vizează accelerarea acțiunilor pentru atingerea ţintelor Obiectivului nr. 8 de Dezvoltare Durabilă al Organizaţiei Naţiunilor Unite (SDG) „Promovarea creșterii economice durabile pentru toți, a locurilor de muncă și a condițiilor de muncă decente” şi anume 8.8 – „Medii de lucru sigure pentru toți lucrătorii până în 2030” și 8.7 – „Stoparea tuturor formelor de muncă a copiilor până în 2025”. Realizarea acestor obiective în beneficiul următoarei generaţii de lucrători necesită o abordare concertată și integrată, care să includă promovarea unei culturi a prevenirii pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi acţiuni pentru eliminarea muncii copiilor.

Conform statisticilor O.I.M., la nivel mondial există cca 541 de milioane de tineri lucrători (15-24 ani), care reprezintă mai mult de 15% din forța de muncă mondială. Aceste cifre includ şi 37 de milioane de copii implicaţi în munci periculoase. În Uniunea Europeană, lucrătorii tineri suferă cu 40% mai multe accidente de muncă cu consecinţe grave asupra sănătăţii, decât lucrătorii adulți cu vârsta peste 25 de ani.

În urma analizei factorilor care pot crește vulnerabilitatea tinerilor față de riscurile legate de securitate şi sănătate în muncă, constatăm că cei mai importanţi factori sunt stadiul lor de dezvoltare fizică și psihică, lipsa experienței de muncă și lipsa de instruire, conștientizarea limitată a pericolelor legate de locul de muncă și lip-sa puterii de negociere, fapt ce determină tinerii lucrători să accepte sarcini periculoase sau condiții de muncă proaste.

Campania Organizaţiei Internaţionale a Muncii din 2018 abordează aceste provocări, evidențiind importanța critică a îmbunătățirii securității și sănătății tinerilor lucrători, prin promovarea unor locuri de muncă sigure şi sănătoase pentru tineri, cât și prin formarea unei culturi a prevenirii. Campania urmăreşte şi conectarea eforturilor de combatere a tuturor formelor de muncă a copiilor, vizând în primul rând muncile periculoase la care aceştia sunt supuşi.

Factorii de risc specifici lucrătorilor tineri

Factorii de risc care sunt specifici lucrătorilor tineri fac să crească probabilitatea ca ei să sufere o vătămare datorită pericolelor de la locul de muncă. Acești factori de risc pot fi inerenți vârstei lor (stadiul de dezvoltare fizică, psiho-socială și emoțională) sau influențaţi de aceasta (de exemplu, lipsa relativă de competențe, experiența minimală și nivelul mai scăzut de educație).

Stadiul de dezvoltare fizică

Lucrători tineri și în special adolescenții, prezintă un risc mai mare de a suferi accidente de muncă și boli profesionale, datorită faptului că organismele lor (inclusiv creierul) sunt în curs de dezvoltare. Sistemele lor reproductive și funcțiile creierului sunt deosebit de sensibile la pericolele care intervin la locul de muncă. În plus, în cazul adolescenților, frecvențele respiratorii și ratele metabolice mai mari pe unitate din greutatea corporală determină corpul lor sa absoarbă mai mult toxine și să experimenteze reacții extreme la efectele acestor toxine. Lobii frontali se numără printre ultimele zone ale creierului care se maturizează și nu se dezvoltă pe deplin până în jurul vârstei de douăzeci şi cinci de ani. Cortexul prefrontal, care este situat în partea frontală a lobului, coordonează procesele cognitive de ordin superior și funcțiile executive (abilități necesare pentru comportamentul orientat spre scop, inclusiv planificarea, inhibarea răspunsului, memoria de lucru și atenția). O atenție deosebită trebuie acordată tinerilor lucrători care sunt expuşi la pesticide, neurotoxine, perturbatori endocrini, alergeni sau agenți cancerigeni, în special în cazul lucrătorilor adolescenți, ale căror organisme se dezvoltă încă la nivel celular. În cazul adolescenţilor, echipamentele de muncă, fiind de obicei concepute pentru adulți, pot supune la eforturi mai mari organismele adolescente.

Stadiul de dezvoltare psiho-socială și emoțională

Lucrătorii tineri tind să fie mai puțin capabili să discearnă consecințele acțiunilor lor și să evalueze riscurile în anumite situații, fiind mai susceptibili la presiunile sociale și motivaționale, inclusiv dorința de a aparține, de a fi considerat atractiv şi de a-şi obține independența. Aceste trăsături afectează tinerii în procesul de luare a deciziilor și pot genera riscuri pentru aceşti lucrători. De asemenea, aceste trăsături îi fac pe tinerii lucrători reticenți în a vorbi despre dificultățile legate de munca lor sau cu privire la condițiile fizice și psihologice periculoase în care lucrează. Trebuie avut în vedere modul în care comportamentul din timpul tinereții (și de pe tot parcursul vieții) este influențat de multiple interacțiuni, incluzând dezvoltarea creierului, experiența, influenţa părinţilor, statutul socio-economic, cultura, starea psihologică, relațiile și interacțiunile sociale.

Abilitățile de lucru și experiență de muncă

Tinerilor le lipsesc de multe ori abilitățile și experiența de care au nevoie pentru munca pe care sunt repartizați să o desfăşoare, inclusiv înţelegerea pericolelor și riscurilor privind securitatea și sănătatea în muncă, asociate cu munca pe care o desfăşoară. Conform unui studiu din 2013, riscul de accidentare al unui lucrător este de patru ori mai mare în prima lună la un nou loc de muncă, decât după 12 luni la respectivul loc de muncă: de asemenea, riscul de accidentare al unui tânăr lucrător în prima lună de muncă este mai mare decât cel pentru un lucrător mai în vârstă.

Nivelul de educaţie

Nivelul de educație al unui tânăr lucrător joacă un rol important în tranziţia spre un loc de muncă stabil și decent. Nivelurile superioare de educație și formare, experiența sau munca desfăşurată în timpul studiilor, tind să facă mai uşoară tranziţia spre piața muncii. Tinerii cu nivelurile mai înalte de educaţie sunt mai puțin implicaţi în angajarea informală. Lucrătorii cu un nivel scăzut de educație tind să rămână în același loc de muncă în ciuda unor condiții dificile de muncă. Conștientizarea securităţii la locul de muncă pare de asemenea să fie influențată pozitiv de educație. Lucrătorii cu niveluri superioare de educație au o mai bună înțelegere a securităţii, respectă procedurile și suferă mai puține accidente decât lucrătorii cu un nivel mai scăzut de educație.  

Alți factori care afectează riscurile pentru securitatea şi sănătatea în muncă a lucrătorilor tineri

Un număr de factori lucrează în combinație cu vârsta pentru a crește riscul de accidente de muncă și bolile profesionale la care sunt expuși tinerii lucrători. Acestea includ sexul, handicapul și statutul de migrant. Băieții tineri par mai mult probabil să fie angajați în munci periculoase și să sufere mai multe accidente la locul de muncă decât fetele tinere, dar cifrele relevante pot fi părtinitoare, deoarece tinerele fete sunt mai predispuse să lucreze în locuri de muncă informale, de multe ori în munci de familie neplătite, ceea ce le face "invizibile" și, prin urmare, este mai puțin probabil ca acestea să apară în statisticile oficiale.
Tinerii cu dizabilități tind să fie supuşi unui risc mai mare de excludere, izolare, intimidare și abuz și, de asemenea, au tendința de a avea mai puține oportunități educaționale și economice.
Dintre toate grupurile, lucrătorii migranţi au rate de accidentare profesională printre cele mai mari. Persoanele cu vârsta sub 30 de ani re-prezintă aproximativ 70 % din fluxurile migratorii internaționale. Conform statisticilor, În 2015 peste 51 de milioane de migranți inter-naționali aveau vârsta cuprinsă între 15 și 29 ani. Limitările lingvistice pot crește riscul ca lucrătorii migranți să sufere accidente de muncă și boli profesionale. Dacă muncitorii migranți nu înțeleg limba vorbită sau scrisă a țării gazdă, pot avea dificultăți în a se conforma normelor și procedurilor de securitate și sănătate la locul de muncă, sau pot înțelege greșit avertismentele și informațiile din etichetele de pe recipientele cu substanţe chimice. Atitudinile culturale și comportamentale, modul de angajare (cea mai mare parte a lucrătorilor migranți prestează munci temporare sau sezoniere) și importanţa pe care o acordă veniturilor în raport cu toate celelalte aspecte ar putea împiedica îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor migranți.

Istoria Zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă

La 28 aprilie 1996, la Naţiunile Unite, în New York, delegaţi ai sindicatului Global Union au comemorat pentru prima data victimele accidentelor de muncă, promovând în acest fel asigurarea unui mediu de muncă sănătos şi sigur. De atunci, ziua de 28 aprilie a devenit ziua internaţională a accidentaţilor în munca, zi recunoscută şi de guvernul român. Scopul acestei zile este de a onora memoria victimelor accidentelor și bolilor profesionale prin organizarea, la această dată, de campanii de mobilizare și de sensibilizare la nivel mondial.
În fiecare an accidentele şi bolile duc la decesul a aproximativ 1,1 milioane de oameni pe tot globul, această cifră incluzând aproximativ 30.000 decese rezultate din 250 milioane de accidente, care survin anual la locul de muncă. Multe din aceste accidente duc la incapacitate de muncă definitivă. Anual sunt înregistrate aproximativ 160 milioane cazuri noi de boli generate la locul de muncă, incluzând boli respiratorii, cardiovasculare, cancere, surdităţi, afecţiuni musculo-scheletice şi ale organelor de reproducere, tulburări psihice şi neurologice.
Starea de sănătate a populaţiei active din toate ţările are un impact imediat şi direct asupra economiei naţionale şi internaţionale. Accidentele şi bolile profesionale sunt într-o legătură indestructibilă cu munca, drept consecinţă pierderile totale datorate acestora au un im-pact considerabil asupra evoluţiei economiei mondiale. Ele întrerup sau îngreunează desfăşurarea procesului de muncă şi afectează cel puţin una din componentele sistemului de muncă. Dar procesul şi sistemul de muncă sunt elemente fundamentale ale oricărei microeconomii. Rezultă că accidentul sau boala profesională dereglează de fapt funcţionarea acesteia din urmă, producând efecte asupra componentelor sale şi asupra relaţiilor dintre ele.  
Organizaţia Internaţională a Muncii estima în 1997 că pierderile economice globale datorate bolilor profesionale şi accidentelor de muncă au fost de aproximativ 4% din produsul intern brut la nivel mondial. De atunci au fost făcute diverse estimări asupra elementelor care formează costul total; toţi specialiştii sunt însă de acord cu faptul că există costuri imposibil de cuantificat, şi anume cele ale durerii, suferinţei, pierderii de vieţi omeneşti. Deşi unele cheltuieli se pot măsura, iar altele nu, este evident însă că accidentele şi bolile profesionale costă statul, societatea, lucrătorii şi familiile lor.
Începând cu anul 2003, la cererea mișcării sindicale, Organizaţia Internaţională a Muncii s-a implicat în organizarea campaniilor din 28 aprilie, recunoscând această zi drept una de comemorare și sărbătoare. În această zi onorăm lucrătorii răniți și decedaţi în accidente de muncă, dar, în acelaşi timp, acţionăm pentru ca accidentele să fie prevenite. Din 2003, OIM celebrează pe 28 aprilie Ziua Internaţională a Securităţii și Sănătății în Muncă, valorificând punctele sale forte tradiționale de tripartism și dialog social.
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Securităţii și Sănătății în Muncă, Organizaţia Internațională a Muncii promovează crearea unei culturi a prevenţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, implicând toți actorii cheie din acest domeniu: autoritățile naționale, sindicatele, organizațiile patronale și specialiştii în domeniul securității și sănătății în muncă organizează activități pentru a sărbători această dată.
OIM foloseşte Ziua Internaţională a Securităţii și Sănătății în Muncă din 28 aprilie pentru a promova prevenirea accidentelor și bolilor la locul de muncă la nivel global, prin campanii de conștientizare, destinate să acorde atenție internațională tendințelor emergente în domeniul securității și sănătății în muncă. Aceste campanii sunt menite să promoveze crearea unei culturi a securităţii și sănătății, care să contribuie la reducerea numărului de decese și răniri legate de muncă. OIM îi încurajează pe principalii actori (sindicate, organizații patronale și reprezentanți ai guvernului) să promoveze o cultură preventivă a securităţii și sănătății în muncă pentru a-și îndeplini obligațiile și responsabilitățile, astfel încât lucrătorii să se întoarcă în siguranță la casele lor la sfârșitul zilei de lucru.

În anii anteriori, campaniile OIM dedicate zilei de 28 aprilie au avut următoarele tematici:
2017 - Optimizarea colectării și utilizării datelor privind SSM
2016 - Stresul la locul de muncă: o provocare colectivă
2015 - Alăturați-vă în construirea unei culturi de prevenire privind SSM
2014 - Securitatea și sănătatea în utilizarea substanțelor chimice la locul de muncă
2013 - Prevenirea bolilor profesionale
2012 - Promovarea securității și a sănătății într-o economie ecologică

 
 
 
ZIUA SSM 28.04.2017
 

Anul acesta campania OIM se concentrează pe nevoia stringentă a țărilor de a-şi îmbunătăți capacitatea de a colecta și a utiliza date de SSM fiabile.

Convențiile OIM în domeniul SSM impun  statelor membre care le-au ratificat să instituie mecanisme de colectare și utilizare de date de SSM fiabile pentru scopuri de prevenire. Aceste instrumente ale OIM recunosc că adunarea și utilizarea datelor SSM fiabile sunt indispensabile pentru detectarea riscurilor noi și emergente, pentru identificarea sectoarelor periculoase, pentru elaborarea unor măsuri de prevenire, precum și pentru punerea în aplicare a politicilor, a sistemelor și a programelor la nivel internațional, național și de întreprindere. Datele de SSM furnizează baza pentru stabilirea priorităților și măsurarea progresului.

 

 
ZIUA SSM 28.04.2016
Ziua SSM 28 aprilie

Campania OIM
Stresul profesional - O provocare colectiva

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) sărbătoreşte Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pe 28 aprilie, pentru a promova prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la nivel mondial. Este o campanie de sensibilizare menită să concentreze atenţia internaţională asupra tendinţelor emergente din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi a dimensiunii la nivel global  a leziunilor, bolilor şi deceselor legate de muncă.

 

 
 
ZIUA SSM 28.04.2015
Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) sărbătoreşte, în fiecare an, Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, în data de 28 aprilie, pentru a promova prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la nivel mondial. Este o campanie de sensibilizare menită să concentreze atenţia internaţională asupra tendinţelor emergente din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi a dimensiunii la nivel global  a leziunilor, bolilor şi deceselor legate de muncă.

 

Ziua SSM 28 aprilie